Jobul de acasă 3 (sau cum mi-am petrecut concediul acasă)

Oi, oi, et haialda hactana shelanu habayita!! :) :)

În traducere liberă, fetița noastră mică s-a întors acasă!

Daaaa, asta e, n-am avut concediu anul acesta, în schimb m-am întors puțin acasă.

Unde...
unde...

...am avut de rezolvat toate chestiile pe care îmi rugasem familia să mi le rezolve. Că deh, dacă nu sunt în oraș, se presupune că nu am cum să le aranjez.

Ce bine că ai venit acasă zilele astea, ca să te ocupi tu!

Eu aș fi vrut să dorm, mult și bine.

Dormi, mame, dormi cât poți tu de mult, să te refaci. Auzi, da vezi și tu că nu mai este suc, nu mai avem apă, nici legume, dacă stau să mă gândesc, nu mai avem prea multe. Nu te duci tu să cumperi? (Ba da, la 10 seara, abia ajunsă în B.U.C., exact asta fac. Cu ocazia respectivă, am ”vizitat” un hipermarket nou).

Da hai să mergem cu Zaki (el este mashinutzul meu), să căutăm rochie pentru nunta la care mergi. Hai să, ce biiine, n-am mai condus de 3 săptămâni :D

Măi, mame, nu te-am rugat să chemi pe cineva să se uite la mașină cât lipsesc?! A murit bateria. Și mai e și așezată mașina în așa fel încât să nu pot lua curent de la altă mașină!!!!!

Da sigur e moartă?? Mai încearcă?? Da eu nu ma pricep. (Nu ți-am cerut să te pricepi, te-am rugat să chemi pe cineva să se uite. Gata, o vindem, când mă întorc!!!!!!)

A doua zi, cineva încarcă bateria. Plecăm, avem de făcut vreo 4 drumuri lungi. Ok, primul stop - se ”stop” și bateria, din nou... bleaaaaaaak, în mijlocul drumului. De ce mi se întâmplă mieeeeeeee???

Mulțumesc celor 3 agenți care au fost chiar de treabă și mi-au pornit mașina (bineînțeles, după ce eu am făcut pe blonda prostuță și ei s-au simțit cocoșii de pe cel mai înalt gard.) Mame, stai în mașină, cu cheia în contact, cu motorul pornit, dacă spune cineva ceva... Păăăăi, eu ce fac dacă spune cineva ceva? Măi, femeie, ești bucureșteancă, puțin tupeu - ce să zici, dacă este cazul, zici ceva ”de dulce”.

Sunt într-o continuă stare de amețeală, chiar era mai răcoare la Oradea.

Săptămâna trece prea repede, cu câte un mic acident zilnic, muncă la domiciliu, uimitor, fără nervi - se pare că mă molipsesc cu puțină nepăsare - mame a decis că sunt prea obosită să mai plec cu trenul, așa că bâshti cu avionul :) :)...

Nuntă de duminică, fun destul, dans mult - păcat că bărbații nu se mai fac ca altădată, adik trebuie să-i scoți tu la dans, după care, când pleci, că se sparge petrecerea, tot ”el” spune - deja pleci??? Nu zău, da nu vezi că se pleacă? (și, ai avut 5 ore în care puteai să te manifești, ce să-ți fac eu dacă ești... blond - îmi plac blonzii, dar în anumite limite. Înalt ești, bine arăți, păcat că te porți ca o fetiță. Aaaa, nu ai ritm, dar îmi spui mie că am ceva.)

A fost un concediu drăguț, la anul chiar voi face ceva frumos, pentru mine și fără muncă în timpul ”liber”. Dar, e bine și habayita, chiar dacă ai o familie zăpăcită. Familia zăpăcită te iubește foarte mult - modelul meu preferat este familia Addams. A fost o perioadă în care doar ne-am ”îmbuibat” și am râs. Se poate și așa.

Be ștaim șavuot și prețuiți fiecare clipă la adevărata valoare!