Orwell was English, right?

And the Odyssey continues. Neverending story, whatever you may like to call it.

The Flood is upon us because of the piping in the flat.

And we're doomed becauseon Sundays the emergency numbers become less urgent and because the bodyguard, the only person available has to wai for his boss, in order to be authorized to make some calls.

The bottom line, in UK, unless you are authorized, you can die waiting for someone to take care of your problems.

If the procedures do not allow a call, as urgent as it may be, it doen't matter.

It doesn't matter if someone is in breach of contract, as long as you are an outsider, you cannot win. Maybe if you start freathening with suing - less assertivity, more profit.

Dietă (vegetariană) de Londra

Ce se vede mai sus este cam ce manânc eu de când am venit aici.

Am descoperit magazinele turcești din Enfield, care sunt mult mai bine dotate decât Tesco.

Bame, mălai, sarmale. Ayran, brânză de toate felurile etc.

Prețurile sunt lăsate comparativ.

Cum vi se par?

Încă nu am apucat să îmi fac mămăligă, pentru că mai mult trăiesc cu conserve și aer. Dar îs curioasă ce gust are mălaiul englezesc. Oare e mai ieftin decât în țară?

Poate acum perspectivele sună ok. O să revin cu detalii despre serviciile de transport execrabile și foarte scumpe.

Enjoy your meals, 'cause I am certainly adapting myself to the true vegetarian life!

Marketizare și rușine

m


Ce e mai sus nu este neapărat frumos, dar arată că alte popoare își păstrează tradițiile și mai știu să și marketizeze cu tupeu, deși probabil că nu este nimic spectaculos de văzut - de exemplu, schimbarea gărzii de la Buckingham.

Altceva e rușinos, probabil că o să vă dați seama despre ce vorbesc.

După ce vedeți poza, puteți să vedeți și în ce limbi sunt scrise anunțurile.

No comment.

Ce să ...

... UIȚI când pleci în străinătate pentru mai mult timp:

- că acasă ești ”cineva” (poți să-ți a anumite situații, expres prevăzute de codul manierelor și de codul snobilor)

- că ai experiență de lucru (oricum, dacă nu ești din țara respectivă, s-ar putea să nu te poți încadra ca skill-uri nici la serviciul de salubritate)

- că te aștepta mașina la scara blocului (sau a vilei)

- că timpul este relativ (este relativ numai pentru băștinași, pentru tine este ceva de genul ”secunda dinaintea momentului în care trebuia să fii undeva”)

... NU UIȚI, în aceleași circumstanțe date:

- că banii sunt limitați, dar nu atât de limitați încât să nu-ți ăndeplinești obligațiile și să nu-ți faci o plăcere

- că dacă mai ești printre peers, mai bine încerci să ”stick with them”, așa cum sunt, în loc să-i șuntezi

- că ai 7 ani de acasă sau dacă nu ai (moi, la 6 ani am început școala :)), poți să suplinești prin good nature

- că, dacă ai calități, precis vor fi observate de cei din jur, fără să te agiți prea tare să te afirmi

- că nu banii îl fac pe om, ci omul banii

- că familia de acasă te iubește și nu te va lăsa la greu

- să zâmbești cât mai mult, pentru că altfel pierzi ocazii pe care nu le mai recuperezi și, totodată, un zâmbet îți face și ție ziua frumoasă, dar și celor din jur.

Probabil că sunt mai multe de enumerat, dar mă mulțumesc cu atât.
To embellish the site, please find ”attached” the picture at the top of the page.

Tescotize yourselves

Exista TESCO!

Ce este un ”tesco”?

Este un hipermarket, dar pentru londoneza de mine a devenit ”locul de pierzanie”. La fel și pentru colegii mei.

Este aproape de cămin și tentația este mare. Cred că toți vecinii ne știu drept indivizii cu sacoșele, care gâfâie aproape zilnic pe aleea dintre cămine, încărcați cu sacoșe Tesco. Mi-am propus să nu mai calc acolo decât săptămânal, pentru că zilele de euforie s-au cam dus. Însă, cred că voi ridica un monument pentru Tesco, este primul după care am umblat în Londra, ba chiar am trimis cerere de card ( ce să-i faci, reducerile astea). Sper ca următorul să fie un barbat :D :D :D, deși nu cred că un bărbat are atâtea de oferit (mean and vile, I know).

Astăzi am reușit să ies prin City. Rupere de picioare, superb, aglomerație cum îmi place mie și deschiderea sezonului de reduceri. Nu, nu am shopat, pentru că mi-a fost silă să stau la cozi care se întindeau pe 500 de metri. Unii chiar cumpărau, dar pentru 3 lulele numerita.

Aparatul foto și-a dat obștescul sfârșit exact când totul era mai interesant, dar pot să pun câteva poze.

Gara de Eurostar este foarte frumoasă și are o metaforă permanentă, ilustrată într-una dintre poze. Și eu o să circul cu Eurostarul, păcat că nu mă voi plia pe metaforă :).

Voi reveni cu poze și idei relevante. Acum sunt obosită.

Oița londoneză

Hello from London!

Am ajuns și aici.

Prima dată. Abia încep să mă dezmeticesc. Frantic, anyway.

Locuiesc într-un ”borough”, pentru că aici nu poți fi ”la botul calului” ca la B.U.C.

Plouă des și mult, dar am avut noroc de două zile superbe, cu soare și puțin frig.

Aici trebuie să înveți să îți reglezi viața după programul trenurilor. Mă întreb dacă londonezii mai și trăiesc în afara mijloacelor de transport. Probabil că da.

Zilele trec foarte repede, întunericul vine pe la ora 4. Dar este bine.

O să observați poza, pentru că eu nu am apucat incă să vizitez obiectivele turistice. Am destul timp și pentru asta. Deocamdată am preferat să explorez ză neibărhud, care este unul turcesc. În orășelul de mai încolo se întind chinezii. Mai în centru sunt arabii.

E colorat și aglomerat, e altceva. Însă, oița londoneză care ieri a avut un crush on me nu putea să lipsească din articol.

See u later, cu chestii mai consistente :)