sâmbătă, 2 mai 2009

1 mai în Londra

Același 1 mai putea fi oriunde în altă parte, pentru că sunt răcită. Atât de răcită încât nu am fost în stare să ies aproape deloc din casă. Nasol, chiar nasol!

Am stat și m-am gândit: primul an în care ziua de 1 mai m-a prins nepregătită. Nu că ar fi cine-știe-ce eveniment. Dar, când știi că alții sunt pe-afară și tu zaci, îți vine să mori de nervi.

Da, am treabă, oricum, așa că am mai profitat de moment. Însă, a rămas nostalgia și oftica.

Sunt ofticată că abia seara am reușit să mă pun pe picioare și să ies puțin din casă. Sunt foarte, foarte, foarte... mai am ceva de zăcut, ca să îmi revin total. Și este așa de frumos afară...

Ei, a mai trecut un an în care ar fi trebuit să fac altceva. Viața este ceea ce ți se întâmplă în timp ce tu plănuiești.

2 comentarii:

dan spunea...

salutari din Romania. pacat ca nu ai putut sa te bucuri si tu de 1 mai. imi place sa te citesc, scrii foarte frumos. numai bine. dan

Zelda spunea...

:) :) :)

na, ca ma simt mai bine cand primesc complimente.

multumesc, te mai astept pe-aici. spor la orice faci!